Manastirea Rohita - Maramures

www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/zilele-steinhardt-la-manastirea-rohia-20197.html

www.casagherman.ro/enturism.html

www.crestinortodox.ro/manastiri/manastirea-rohita-117921.html

dranik.wordpress.com/2008/11/15/atelier-de-creatie-monahul-nicolae-delarohia-editia-a-v-a/

jurnaldecalatorii.wordpress.com/2010/12/04/manastirea-rohita-maramures/
Un articol din mass-media despre Manastirea Rohita-Boiereni

www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=9311

claudiuprundus.sunphoto.ro/Manastirea_Rohita_-_Maramures album nou

Manastirea „Acoperamantul Maicii Domnului” Rohita - BoierenirnLoc. Boiereni, jud. Maramuresrn rnrn Satul Boiereni – numit o vreme si Dumbrava Noua – se afla In partea sud estica a Tarii Lapusului, In zona de contact a juedetelor Cluj, Maramures si Bistrita Nasaud la o departare de 11 km de Targu Lapus, 57km de Baia Mare si 34 km de Dej. Asezarea are o Indelungata existenta, desi prima ei mentiune documentara este abia In 1584 In legatura cu scutirea locuitorilor de plata unei dari, data fiind saracia pamantului si a lor.rn In 1590 padurile, fanetele si ogoarele din Valea Luncii apartineau cneazului Stefan Boier caruia i-au fost daruite de principele Transilvaniei pentru vitejia sa, cum avea sa adevereasca In 1611 urmasul sau Tamas Stefan. Numele cneazului a devenit nume al satului, urmasi ai acestuia traind pana astazi aici. Cateva familii care au trait aici au fost Inobilate de catre anumiti principi ai Transilvaniei. In cursul timpului, parti din hotarul satului au ajuns In folosinta unor beneficiari sau proprietari vremelnici, institutii sau nobili maghiari. Prin mosteniri, cumparari, schimburi si zalogiri nobilii romani ajung stapanii Intregului hotar, satul Insusi fiind curat romanesc.rn Cu trecerea timpului satul s-a dezvoltat destul de repede. Locuitorii au cunoscut atat bune cat si rele In tot decursul istoriei. Credinta lor a fost In majoritatea timpului ortodoxa Insa din anumite cauze au fost nevoiti sa faca unele Intelegeri si cu uniatii care i-au obligat sa treaca la credinta lor. Dintre ei au fost multi care au trecut la uniatie Insa majoritatea au ramas ortodocsi. rn Rohita a fost Intai numele paraului care Isi aduna apele de sub culmea Alunisului si dupa ce le sporeste cu cele aduse de paraul Mestecenilor, le adauga vaii Luncii care culege cea mai mare parte a vailor din cuprinsul hotarului satului Boiereni. Nu prea departe de izvoarele paraului, sub o rapa Impadurita din stanga sa, cineva – candva a ridicat locas isihastic, sfintand locul si eternizand numele Rohitei, caci Rohita devine acum si nume de manastire.rn Cine a Intemeiat manastirea si cand anume, cine a slujit la altarul ei, satul a uitat, iar documentele tac deocamdata. Mai multe se stiu despre sfarsitul ei, sfarsit care a marcat dureros, multa vreme, destinul satului. rn Se spune ca, Intr-o vreme de mari lipsuri pricinuite de o seceta prelungita, monahii de aici au plecat prin tara dupa de-ale traiului. Stiindu-i dusi, cativa mai Instariti din sat si mai lacomi pe bunul altora, starniti si de autoritati s-au sfatuit sa talhareasca manastirea si sa-i cuprinda locurile. Dupa ce au despuiato de cele mai de pret, Indiavolitii aceia au distrus-o cu foc.rn Reveniti din lume si vazand sacrilegiul, calugarii s-au cutremurat de jale si, urcand Inlacrimati si tristi Alunisul au blestemat satul care nu a stiut cum sa-i ocroteasca, sa fie ars cu foc si dus de ape, iar pe hotarul lui sa nu mai creasca stejar pana cand oamenii nu vor Indrepta faradelegile consatenilor lor prin ruga, jertfa si munca.rn Altii zic ca nu lipsa bucatelor i-a silit pe calugari sa plece In lume, ci autoritatile austriece care voiau sa ne distruga credinta si limba, sa ne scoata din istorie. Generalul Buccow a pus la cale distrugerea manastirii si Imprastierea calugarilor, fapta petrecuta candva Intre 1760 – 1762. Apoi i-a Indemnat si chiar i-a obligat pe satenii din Boiereni sa fure tot ce-a mai ramas din biserica arsa: barne, grinzi, usile Imparatesti. Monahii la Intoarcerea din peregrinarile lor, vazand cum a ajuns manastirea, peste masura de Intristati, au tinut slujbe prin adancul padurilor, i-au blestemat pe faptasi si au blestemat si satul Boiereni, ca de sapte ori sa fie ars si de alte sapte ori sa fie Inecat de ape si sa nu mai creasca nici un stejar In padurile boierenilor, pana cand nu se va construi o alta manastire In locul celei distruse. rn Pana acum, satul ars de trei ori si a fost inundat In doua randuri. Satenii povestesc ca Valea Rohitei se Intuneca brusc si o mare negura, care apare In locul manastirii distruse, cobora apoi peste sat, aducand puhoaie navalnice peste casele saracacioase. Apele iau totul cu ele: acareturi, oameni, animale. Niciodata Insa negura, ploile ori vartejurile nebune nu ajung In satele vecine. Un semn clar ca toate aceste prapaduri sunt trimise drept pedeapsa este si faptul ca, la al doilea incendiu, o dranita din acoperisul unei biserici aprinse a sarit, arzand, pana In dreptul casei lui Ionu lui Maftei din Rohia, unde s-ar fi aflat ascunsa usa manastirii distruse de austrieci. rn Oamenii si-au dat seama ca asupra lor si a urmasilor lor, pana la a saptea spita, apasa Ingrozitorul pacat de a fi batjocorit si furat Casa Domnului. Sfatuindu-se cu preotul si ascultand Indemnul preacuviosului Iustinian, care era atunci staret al Manastirii Rohia, satenii din Boiereni au Inteles ca numai prin post, rugaciune si truda vor putea scapa de blestem. De aceea, s-au jurat sa nu mai lucreze pamantul In zilele de vineri si, o data pe an, dupa Rusalii, sa iasa Impreuna cu preotul la locul unde a fost manastirea, sa asculte Sfanta Liturghie si sa faca rugaciuni pentru iertarea pacatului si pentru roada pamanturilor lor. Pentru ridicarea blestemului nu era Insa de ajuns. Trebuia zidita o noua manastire, unde sa fie rostite nenumarate rugaciuni. Dupa refacerea manastirii lucrurile au Inceput sa se Indrepte: In padurile satului au Inceput sa creasca stejari.rn In 1904, preotul Cornel Bud a pus – pe locul prestolului fostei biserici a manastirii – o cruce de piatra pe care s-a daltuit Indemnul crestinesc: „ROGATE SI LUCRA” (corect: Roaga-te si lucra). Se spune ca aceasta cruce – care exista Inca – a Inlocuit una mai veche, deteroriata de vreme – pusa, probabil, nu dupa mult timp dupa distrugerea manastirii – dovada ca, pentru crestinii de aici, locul acesta sacralizat devenise deja un simbol al tariei In credinta. rn Se relua astfel o traditie din care avea sa se nasca ideea refacerii manastirii, idee slujita cu daruire si pricepere de preotul Emil Man. Intrucat Sfanta Liturghie se desfasura In aer liber, uneori fiind Intrerupta de ploi, In 1975, Pop Iov din Campina a donat o mica capela din tabla care a fost asezata langa crucea din 1904, pe locul fostei biserici a manastirii. Aici preotul Man Emil oficia Sf. Liturghie In prima duminica a lunii iulie si – de multe ori vinerea – Sfantul Maslu pentru cei aflati In grea suferinta. In 1978 s-a construit o clopotnita si s-a pus un clopot de catre credinciosii din Boiereni sub Indrumarea aceluiasi preot. rn Erau vremuri tulburi prin anii 1985 – 1986, cand multe locasuri de cult au fost demolate. Cu toate acestea, In 1985 - Infruntand interdictiile si amenintarile unui regim ateu, refractat la cele crestinesti, preotul Emil Man, sprijinit fara rezerve si moral si material de crestinii din Boiereni, Strambu, Huta, Breaza, Suciu de Jos si Suciu de Sus – a Inceput Inaltarea unei biserici dupa un proiect propriu. Un Indemn care i-a dat multa Incredere l-a primit de la fostul staret al Rohiei, Serafim Man, care i-a spus: „Fa-o parinte ca nu ti-a face nimeni, nimic”. Construita din lemn de brad si pictata pe panza aplicata, biserica a fost terminata In 1986. rn In santul fundatiei dinspre sud, a iesit la iveala pamant si lemn ars, ceea ce confirma faptul ca Intaiul asezamant monahal a fost mistuit de incendiu, iar locul unde s-a aflat este cel indicat de crucea pusa In 1904. Iconostasul este opera lui Guse Ilie din Rodna, mester care a realizat o asemenea lucrare si pentru biserica din sat. Picturile de pe iconostas facute de doamna profesoara Leescu Anuta din Campina, ajutata si de un pictor din Ploiesti. Doamna Leescu a pictat Intr-o maniera naiva - pe panza aplicata – scenele biblice care Impodobesc interiorul. rn O noua etapa a efortului de renastere a fostului asezamant monahal, In fond a stradaniei de recuperare a unei istorii prea mult si prea adesea brutalizata, Incepe imediat dupa revolutia din decembrie 1989, desi actul fundational prin care Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane aproba Intemeierea manastirii „Acoperamatul Maicii Domnului” din Boiereni – cum este numita oficial – dateaza abia din 13 ianuarie 1994. rn In vara anului 1990, staretul manastirii Rohia, protosinghelul Iustin Hodea a decis refacerea fostului asezamant trecand Rohita – ca schit – sub obladuirea manastirii „Sfanta Ana” din Rohia. In acest scop a Intocmit planul casei cu paraclis „Acoperamatul Maicii Domnului” si – cu ajutorul credinciosilor din Boiereni, din satele Invecinate si a calugarilor de la Rohia – a trecut la realizarea lui. Lucrarea a fost executata de mesterii santerului 3 Tg. Lapus al TCM Maramures. rn Inaltarea acestei case a fost sustinuta financiar de manastirea „Sf. Ana” din Rohia. In vara anului 1992 casa a fost acoperita de mesterul Nechita Ioan din Tg. Lapus. Pentru pictarea paraclisului, fratii Gheorghe si Sorin Rogojan din loc. Dumbravita, jud. Maramures, au folosit vechea tehnica a frescelor bizantine, tehnica folosita si la pictura manastirilor din Moldova. Fatada „Casei cu paraclis” este Impodobita cu un mozaic de Murano, donat de Arhimandritul Paisie Cosma, staretul manastirii „Sf.Ilie” – Coroieni, fost calugar la Rohia. Credinciosii din Boiereni au donat manastirii pamanturile lor aflate In apropierea manastirii, oi, vaci si cai. Astfel, Manastirea Rohita a renascut prin eforturi Indelungate si din iubire crestina.rn Astazi, obstea manastireasca este condusa de neobositul staret, protosinghel Vasile Filip, care a facut din Rohita o manastire cautata de credinciosi si bine gospodarita. Monahii ceilalti provin tot de la Rohia. Pentru ieromonahul Teofan Petrut, Rohia a fost locul In care a primit taina adanca a monahismului si este normal sa se simta legat de acel loc „ca un copil de mama lui”. Stie Insa ca juramantul de supunere, castitate si saracie Il obliga sa-si duca pana la capat menirea acolo unde a fost trimis – adica la Rohita. Monahul Serafim, ierodiaconul Gavril si Inca trei frati Intregesc mica obste atat de Indragita de oamenii locului. rn Credinciosii vin la Rohita mai ales In ziua hramului adica In prima duminica dupa „Sf. Ap. Petru si Pavel”, hramul bisericii de lemn si In prima zi a lunii octombrie cand, dupa Calendarul Bisericii Ortodoxe, se praznuieste sarbatoarea „Acoperamatul Maicii Domnului” care este al doilea hram al manastirii, hramul Paraclisului, Rohita devenind un loc de pelerinaj. rn In anul 2004, cu ajutorul satelor din jurul manastirii Rohita si a altor credinciosi, obstea manastirii a reconstruit biserica manastirii din temelii, biserica veche necesitand reparatii capitale. Biserica noua a fost construita de echipa de mesteri condusa de Hotico Gavril din localitatea Ieud, jud Maramures.rn Se pare ca la Rohita, blestemul vechi Incepe sa fie biruit prin rugaciune, post si truda. Umbra lui Dumnezeu s-a asezat peste aceste locuri sfinte, datatoare de liniste sufleteasca, locuri despre care putem spune precum psalmistul: „pre pamant stand, In cer ni se pare a fi”.rn Manastirea „Acoperamantul Maicii Domnului” din Boiereni, este asezata pe loc sfant. Loc unde au trait sihastri cu viata sfanta si credinta tare In Dumnezeu, loc al cinstirii Maicii Domnului. rn De aceea, tuturor crestinilor care cerceteaza aceasta sfanta manastire, Maica Domnului le daruieste multa liniste sufleteasca si multa sanatate trupeasca.